Analiză NewsVibe. Cine câștigă războiul de imagine din Republica Moldova în online-ul românesc?

Conversația online despre Republica Moldova din spațiul digital românesc are  structură puternic polarizată, modelată evident de factori geopolitici.

Amploarea acestei dezbateri este substanțială. Datele NewsVibe arată că au existat peste 11.600 de referiri la Republica Moldova în ultimele 31 de zile în sursele online relevante din România, cu vârfuri de impact cu ocazia vizitei liderilor europeni la Chișinău (când s-au înregistrat aproape o mie de mențiuni într-o singură zi, cu un impact estimat la peste 11 milioane de vizualizări), la momentul discursului președintei Maia Sandu în plenul Parlamentului European, respectiv în contextul anchetei recente privind tentative rusești de influențare a alegerilor.

Sursele digitale care s-au remarcat prin producția de conținut online despre Republica Moldova sunt platformele web Evenimentul Zilei (EVZ.ro), Adevărul și G4Media, care depășesc pragul de 200 de mențiuni în intervalul analizat.

ANALIZA DE SENTIMENT la nivelul întregii dezbateri răspunde la două întrebări.

• Prima, “Cât de aprinsă este discuția?”: dezbaterea de dinainte de alegeri a fost, până acum, mai degrabă informativă, dat fiind că aproape două treimi (65%) din conținut este neutru și factual.
• A doua, “În ce direcție înclină balanța?”: în cadrul segmentului clasificat drept emoțional, discuția este polarizată, balanța dintre tonul pozitiv (16%) și cel negativ (18%) fiind aproape perfect echilibrată, cu opinii pro și contra exprimate în volume similare.

Pe de o parte, principalul vector de sentiment negativ este Rusia, alături de termeni complementari precum Moscova, Federația Rusă, Kremlin, Putin sau KGB. Alături de aceștia, sunt conotați negativ și actori politici moldoveni precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

La polul opus, tabăra reflectată pozitiv este construită în jurul parcursului pro-european. Aici, se remarcă numele președintei Maia Sandu, cu un raport de aproape 3 la 1 între mențiunile favorabile și cele nefavorabile. Alături de ea, România și Uniunea Europeană/Europa se evidențiază ca entități cu o imagine favorabilă, consolidate de prezența (secundară) a liderilor europeni Emmanuel Macron, Donald Tusk și Friedrich Merz, care au fost de asemenea reflectați pozitiv în contextul vizitei lor la Chișinău.

Au fost menționați în contexte mixte și lideri politici români, cu o ușoară dominantă pozitivă pentru Nicușor Dan și una clar negativă pentru George Simion.

Pentru a înțelege arhitectura unei dezbateri publice, ANALIZA DE REȚEA SEMANTICĂ oferă o perspectivă structurală cu putere explicativă mare. Prin această metodă, entitățile cheie (lideri politici, instituții, țări) sunt mapate vizual ca noduri într-o rețea, iar conexiunile dintre ele dezvăluie structura reală a conversației. Aplicată pe subiectul Republica Moldova, această hartă a discursului public evidențiază clar clusterele (grupurile) de discuție, actorii centrali și alianțele narative dintre teme, relevând patru segmente centrale ale dezbaterii:

• Relația Republica Moldova – România, cu vizibilitate ridicată pentru actorii politici (Maia Sandu, Ilie Bolojan, Nicușor Dan) și capitalele Chișinău și București.
• Contextul geopolitic, cu referiri frecvente la Rusia și Ucraina, precum și la UE.
• Distinct, vizita liderilor europeni la Chișinău, cu vizibilitate extinsă pentru Macron, Merz și Tusk și țările lor (Franța, Germania, Polonia), precum și pentru Uniunea Europeană.
• Un segment separat privește evoluții din justiție, cu accent pe dosarul lui Vladimir Plahotniuc, dar și pe cazul spionului moldovean pus sub acuzare de DIICOT.