Ce ne învață cazul Iliescu despre comunicarea publică. Studiu de caz NewsVibe

Evenimentele-reper pentru memoria colectivă sunt rare. Dispariția recentă a primului președinte post-decembrist al României, Ion Iliescu, a reprezentat un astfel de moment, declanșând o undă de șoc în peisajul mediatic din România. Volumul excepțional de conținut și engagementul social media generate cu acest prilej au transformat subiectul într-un studiu de caz perfect pentru a înțelege dinamica informațională actuală, dar și rolul jucat de instrumentele de monitorizare avansate pentru perceperea nuanțelor fine.

Un subiect precum Ion Iliescu, care a generat interes de o asemenea magnitudine – peste 13.300 de mențiuni în surse digitale românești și peste 500 în surse internaționale în primele 11 zile ale lunii august – necesită o evaluare inițială a două coordonate fundamentale: volumul și tonul dezbaterii digitale.

Graficul de impact ilustrează clar cele două vârfuri de interes public din surse interne din perioada supusă analizei: primul, generat de anunțul decesului, și al doilea, de desfășurarea funeraliilor.

La un asemenea volum, prima întrebare a unui strateg este: “Care a fost tonul general?”. O analiză agregată a sentimentului la nivelul întregii conversații ne oferă un barometru esențial.

Pentru a înțelege ce se ascunde în spatele acestor procente, este necesar să trecem de la imaginea de ansamblu la o analiză granulară. Platforma NewsVibe ne permite să vedem exact care entități au influențat tonul general al discuției.

Dacă scorul de sentiment general oferă un tablou general, adevărata valoare strategică stă în detalii. O conversație nu este niciodată monolitică. Analiza de sentiment la nivel de entitate, proiectată și procesată de algoritmii specializați NewsVibe, ne arată un tablou mult mai complex.

Datele indică un raport de aproape 2 la 1 în favoarea conotațiilor pozitive asociate direct numelui “Ion Iliescu”, raport influențat de ponderea ridicată de mențiuni favorabile, în cadrul unor mesaje de condoleanțe, descrieri elogioase ale impactului său sau rememorări non-conflictuale.

În același timp, entități precum USR, PSD, dar și Guvernul sau Ceaușescu, au avut o conotație predominant negativă în cadrul aceleiași conversații.

Această granularitate este esențială. Ea demonstrează că analiza de sentiment realizată de NewsVibe este capabilă de distincții între tonul general al unei dezbateri publice despre un subiect și tonalitatea specifică (derivată din terminologia și contextele imediate ale referirilor) pentru fiecare dintre actorii politici sau instituționali care sunt incluși în conversație.

Dincolo de cifre, adevărata înțelegere provine din analiza narativelor. Analiza semantică a conversației relevă un ecosistem complex de entități centrale în cadrul dezbaterii despre Ion Iliescu, de la instituții și partide (Guvern, PSD, USR) la personalități-cheie (Nina Iliescu, Sorin Grindeanu, Nicușor Dan).

Pentru a înțelege cum interacționează aceste entități, NewsVibe utilizează analiza de rețea semantică. Aceasta extrage entitățile dominante în comunicarea publică despre un brand, personalitate sau eveniment, apoi mapează conexiunile dintre ele, dezvăluind structura conversației. În acest caz, discuțiile s-au grupat în 5 nuclee tematice distincte:

1. Un nucleu factual-descriptiv (clusterul verde din grafic, cel mai consistent): centrat pe evenimentele concrete – spitalizare, deces, funeralii.

2. Un nucleu al reacțiilor politice (clusterul roșu): axat pe disputa dintre partide, cu accent pe PSD și USR.

3. Un nucleu ceremonial (albastru): referitor la evenimentele de la Palatul Cotroceni și personalitățile prezente sau absente.

4. Un nucleu al reperelor de carieră (turcoaz): cuprinzând referiri la realizările politice, NATO, UE, dar și Rusia.

5. Un nucleu polemic (indigo – cel mai redus cantitativ): care a grupat referirile la Revoluție și mineriade.

Un eveniment de anvergură națională nu are un ecou uniform. Înțelegerea distribuției geografice a conversației este vitală pentru orice strategie de comunicare locală sau națională. Harta mențiunilor din România arată zonele unde subiectul a generat cel mai mare interes, oferind o perspectivă clară asupra “centrelor de greutate” mediatice, iar în acest caz, vestul țării a excelat prin interesul pentru subiect, ca și județele din zona de centru (Sibiu, Brașov, Argeș, Prahova).

Completând imaginea, acoperirea internațională confirmă statutul evenimentului. Surse din cel puțin 17 țări, monitorizate de NewsVibe, au relatat despre dispariția lui Ion Iliescu, de la Republica Moldova și Italia la Statele Unite și Brazilia, demonstrând capacitatea platformei de a oferi o perspectivă globală asupra subiectelor de impact.

Analiza detaliată a acestui eveniment mediatic oferă trei lecții fundamentale pentru orice profesionist în comunicare:

1. Sentimentul este nuanțat, niciodată unitar. Pulsul opiniei publice nu se ia doar prin scoruri generale de sentiment, ci prin analiza specifică a tuturor componentelor centrale ale conversației. A înțelege diferența dintre sentimentul general și cel la nivel de entitate este crucial pentru a evita decizii bazate pe impresii superficiale.

2. O conversație este, de fapt, un set de conversații paralele, dar interconectate. Analiza de rețea demonstrează că media și publicul nu participă la o singură discuție, ci la multiple narațiuni care rulează simultan. Identificarea și înțelegerea acestor “bule” narative, precum și a ponderii sau poziției lor (centrale sau periferice) permit brandurilor și instituțiilor să își calibreze mesajele cu precizie.

3. Geografia contează. A ști unde rezonează un mesaj este la fel de important ca a ști ce conține acel mesaj. Monitorizarea granulară, la nivel local și național, deschide perspectiva unei strategii de comunicare cu adevărat relevante și eficiente.