De la impact la emoție. Explozia din Rahova și căutarea vinovaților

O analiză a datelor NewsVibe privind impactul mediatic al exploziei din cartierul Rahova, care a generat un interes public excepțional, a fost publicată inițial pe informat.ro. Evenimentul tragic a înregistrat aproape 6.500 de mențiuni și a generat o vizibilitate estimată de peste 46 de milioane de vizualizări în doar cinci zile (16-20 octombrie), devenind subiectul dominant în spațiul public în acea perioadă.

Dar dincolo de volumul brut, datele agregate de platforma NewsVibe permit o disecție detaliată a anatomiei acestei crize mediatice: cum s-a format narațiunea, cine a condus conversația pe diferite platforme și unde, mai exact, s-a concentrat presiunea publică. În această analiză extinsă, examinăm dinamica propagării informației și vectorii de sentiment care au definit conversația.

Tonalitatea dezbaterii, evaluată automat de algoritmii NewsVibe, dezvăluie detalii importante despre profilul public al acesteia. La prima vedere, conversația pare echilibrată: 71% dintre mențiuni au fost neutre. Acest lucru este firesc pentru un subiect dominat de știri factuale, unde instituțiile (ISU, DSU, Poliția) au comunicat tehnic și informativ.

Însă, dezechilibrul dintre emoții este critic. Componenta emoțională a conversației este aproape exclusiv negativă: 28% Negativ față de doar 1% Pozitiv. Acest lucru indică faptul că, odată ce discuția a depășit relatarea faptelor, ea a fost dominată de critică, acuzații și căutarea responsabilității.

În acest punct al analizei, întrebarea devine: unde s-a direcționat această emoție negativă? Cloud-ul vectorilor de sentiment, rezultat în urma analizei de sentiment la nivel de entitate, oferă un răspuns clar, identificând entitățile menționate cel mai frecvent în contexte pozitive (verde) sau negative (roșu).

Datele arată o polarizare evidentă între “vinovații” percepuți și “eroii” situației:

• Vectori negativi (cu roșu): Entitățile care au atras cea mai mare presiune publică negativă sunt Distrigaz, Rahova (ca simbol/localizare a problemei), autoritățile (termen generic pentru instituțiile responsabile),  precum și dezvoltări secundare ale dezbaterii, precum Clanul Piedone sau Colectiv – asociere cu una dintre victimele exploziei.

• Vectori pozitivi (cu verde): La polul opus, entitățile care au gestionat intervenția și sprijinul au fost percepute pozitiv. Tonul a fost favorabil la adresa unor actori publici precum Primăria Capitalei (inclusiv primarul interimar Stelian Bujduveanu), pompierii, Habitat for Humanity Romania (ONG implicat în sprijinirea victimelor) sau Allianz Țiriac (pentru anunțurile privind despăgubirile).

O analiză a distribuției mențiunilor pe canale relevă o dinamică atipică pentru un subiect de criză publică. Spre deosebire de evenimentele unde web-ul (presa online) setează agenda, în cazul Rahova, Facebook a generat un volum de activitate mai mare (3.4K hits) decât web-ul (3.1K hits), ambele atingând un vârf simultan pe 17 octombrie.

O analiză și mai atentă a detaliilor din spatele temei sugerează că o bună parte din presiunea negativă a fost construită și amplificată pe Facebook. Identificarea celor mai active surse de pe platformă relevă un ton editorial covârșitor negativ. Surse cu audiență mare, precum Știrile Kanal D (112 mențiuni, ton -0.7), Kanal D Romania (99 mențiuni, ton -0.8) și WOWbiz.ro (97 mențiuni, ton -0.8), au avut un ton predominant negativ, contribuind la viralizarea emoției de nemulțumire, dincolo de simpla relatare a faptelor.

Datele arată că tonul general al conversației, puternic dezechilibrat (28% negativ vs. 1% pozitiv), a fost influențat decisiv de actorii media.

O analiză a celor mai vizibile surse de pe Facebook demonstrează că topul este dominat de canale de presă asociate televiziunilor (Kanal D, Observator, Realitatea.net, Romania TV) și publicațiilor tabloide (WOWbiz.ro, Fanatik.ro). Aceste surse specifice au adoptat un ton editorial preponderent negativ, mult mai accentuat decât tonul general al canalelor web. Astfel, ecosistemul Facebook, alimentat de un cadraj editorial negativ din partea unor surse media cu impact ridicat, a devenit principalul motor al conversației emoționale.

Analiza de rețea semantică din NewsVibe ne permite să vizualizăm cum s-au grupat aceste discuții în clustere conversaționale distincte, fiecare cu propriul său centru de greutate.

Harta confirmă complexitatea evenimentului, care a fost dezbătut simultan pe multiple paliere:

• Clusterul 1 (verde): conversația centrală. Acesta este nucleul discuției, conectând Rahova și București de instituțiile de reglementare și responsabilitate, precum Distrigaz și ANRE. Aici apare și Nicușor Dan, menționat în urma mesajului său referitor la tragedie.

• Clusterul 2 (roșu): instituțiile de intervenție. Un cluster distinct s-a format în jurul răspunsului de urgență, centrat pe Raed Arafat și instituțiile asociate: DSU, SMURD, IGSU și Ministerul Sănătății.

• Clusterul 3 (turcoaz): administrația locală activă. Discuțiile despre sprijinul acordat victimelor i-au grupat pe Stelian Bujduveanu (primarul interimar) și Primăria Capitalei, alături de referiri la Sectorul 5.

• Clusterul 4 (albastru): contextul local și daunele. Un cluster mai mic a contextualizat geografic evenimentul, incluzând Calea Rahovei și Liceul Dimitrie Bolintineanu, afectat de deflagrație.

• Clusterul 5 (mov): reacții politice. Un segment separat a captat reacțiile de la nivel politic mai larg, incluzându-l pe liderul politic Ilie Bolojan.

Tragedia din Rahova s-a manifestat mediatic ca o criză în care platforma de socializare Facebook a depășit ca volum presa online tradițională. Analiza aprofundată NewsVibe dezvăluie că Facebook nu a fost doar un spațiu de reacție organică a publicului, ci un ecosistem unde canalele media cu vizibilitate mare (în special TV, dar și tabloide) au setat și amplificat activ un ton editorial puternic negativ (28% negativ vs. 1% pozitiv la nivelul întregii conversații).

Această emoție negativă, validată și distribuită de surse media majore, a fost direcționată cu precizie. Vectorii de sentiment arată că presiunea publică s-a concentrat pe entitățile percepute ca responsabile de fondul problemei (Distrigaz, dar și autoritățile în general).

În același timp, actori implicați în soluționarea imediată a crizei (Primăria Capitalei, pompierii), sau în identificarea de soluții pentru cei afectați (Habitat for Humanity, Allianz Tiriac) au fost validați pozitiv de creatorii de conținut. Într-o astfel de criză, monitorizarea în timp real a vectorilor de sentiment și a surselor care setează tonul pe platformele sociale devine esențială pentru a înțelege și gestiona corect presiunea publică.