În ultima lună, Nicușor Dan a ocupat un loc central în atenția publicului, prin două evenimente majore: organizarea unui referendum local în București și anunțul candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 2025. Această succesiune de evenimente a accentuat polarizarea opiniilor din mediul online, în timp ce Nicușor Dan a devenit subiectul principal al discuțiilor politice de pe rețelele sociale și din presa digitală.
Analiza realizată folosind NewsVibe – platformă de monitorizare media avansată cu suport AI – evidențiază o creștere semnificativă a mențiunilor despre Nicușor Dan pe parcursul ultimelor săptămâni. Reacțiile au variat de la susținere fermă la critici puternice, configurând un peisaj digital complex, marcat de speculații despre posibile alianțe politice pentru scrutinul prezidențial din 2025.
Analiza de impact indică trei momente majore de interes în ultimele 30 de zile, în sursele media relevante monitorizate prin NewsVibe. Primul vârf, înregistrat pe 24 noiembrie, a fost generat de rezultatele referendumului pentru București, care a atins pragul de 30%. Discuțiile s-au concentrat atât pe importanța acestui referendum, cât și pe diverse nereguli și incidente semnalate, amplificate de faptul că evenimentul a coincis cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Pe 7 decembrie, Nicușor Dan a fost menționat în cadrul unei discuții mai ample privind o posibilă candidatură din partea partidelor pro-europene, după ce mai multe ONG-uri și activiști au sugerat susținerea sa. Numele primarului general este asociat atât cu anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în contextul ascensiunii curentului suveranist și a votului anti-sistem care s-au manifestat la finalul acestui an.
Momentul de maximă vizibilitate pentru Nicușor Dan a fost marcat de anunțul candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 2025, ca independent. Pe lângă anunțul în sine, s-au remarcat și contestări ale acestei decizii, venite atât din partea unor membri PSD, cât și din partea unor reprezentanți USR, care își mențin sprijinul pentru Elena Lasconi. Principalele critici vizează riscul fragmentării votului între candidații pro-europeni. De asemenea, George Simion a beneficiat de mediatizare în acest context, acuzându-l pe Nicușor Dan că ar fi “continuatorul lui Klaus Iohannis”.
Analizând sursele de top care l-au vizat pe Nicușor Dan, remarcăm o dominare aproape completă a presei mainstream cu impact major. O prezență semnificativă este stiripesurse.ro, care apare atât prin site-ul web, cât și prin pagina de Facebook, fiind una dintre principalele publicații critice la adresa lui Nicușor Dan.
În cadrul discuțiilor despre Nicușor Dan, edilul este invocat, evident, prin prisma funcției deținute (prin expresiile primarul general, primarul, primăria Capitalei, dar și București sau bucureștenii). Partidele cele mai vizibile sunt PNL, USR, PSD și UDMR, mai ales în contextul negocierilor pentru formarea unui guvern pro-european. Alte entități relevante sunt Curtea Constituțională a României, Elena Lasconi și Călin Georgescu, protagoniștii anulării alegerilor prezidențiale. Secundar, apar și alți participanți la dezbaterea despre candidatură, precum Ilie Bolojan și George Simion.
Cele mai relevante hashtag-uri includ #nicusordan, #alegeri, #news și #stiri, confirmând prezența constantă a primarului în atenția presei. Se remarcă și hashtag-uri ale unor publicații care l-au menționat pe Nicușor Dan, precum #focus, #primatv, #damboviteanul, #ziuadeconstanta, #maszol și #metropolatv. Numele Elenei Lasconi apare în asociere cu sprijinul pe care Nicușor Dan i l-a oferit în cadrul alegerilor prezidențiale. Hashtag-urile #administratieresponsabila și #urbanismunitar sunt legate de Lucian Judele, în contextul referendumului privind organizarea Bucureștiului.
Disclaimer: Această analiză a fost realizată pentru informat.ro și publicată într-o formă inițială pe această platformă media.
