În monitorizarea media modernă, volumul de date nu mai este problema principală – ci relevanța lor. Folosind algoritmii machine learning antrenați special de NewsVibe, am izolat automat dezbaterile online despre ECONOMIE pe ultimele 30 de zile.
Am analizat peste 95.000 de mențiuni din toate tipurile de surse monitorizate de NewsVibe (web, Facebook, YouTube, TikTok) și le-am comparat specific cu eșantionul de discuții de pe TikTok, pentru a înțelege nuanțele și diferențele specifice.
Rezultatul arată o fractură majoră de percepție: în timp ce presa relatează tranzacții și oferte, TikTok caută vinovați.
Peisajul general: neutralitate, Black Friday și investiții
Atunci când privim imaginea de ansamblu (web + social media agregat), discursul economic din România este preponderent factual și echilibrat.
Factorii de sentiment:
Folosind analiza de sentiment avansată la nivel de entitate creată de NewsVibe, constatăm că numele conotate pozitiv în conversațiile online cu vizibilitate accelerată (trending) provin din zona unor mari companii care activează sau investesc în România – precum Rheinmetall (industrie de apărare), Antibiotice Iași, Mega Image, Digi sau Nokian Tyres.
În schimb, zona de subiecte asociate cu un ton negativ include entități precum Lukoil, Dani Mocanu (controlat de ANAF), Gazprom sau Energoatom.
Peisajul TikTok: O arenă a opiniilor radicale
Când aplicăm filtrul exclusiv pe TikTok, folosind noul canal integrat în dashboard-ul NewsVibe, realitatea se schimbă dramatic. Economia nu mai este despre companii, ci despre politică și nivel de trai.
Explozia negativității: Pe TikTok, neutralitatea scade la 59%, iar negativitatea se dublează, ajungând la 30%. Algoritmii noștri au etichetat această distribuție drept un discurs public cu încărcătură emoțională ridicată și orientare predominant negativă.
Politizarea discursului economic: Analizând factorii de sentiment (Sentiment Drivers) în trend pe TikTok în discuțiile despre economie, brandurile comerciale dispar aproape complet. În locul lor apar actori politici, discutați puternic negativ: „Guvernul”, Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, „PSD”, „USR”, ca și teme macro: „TVA”, „Ministerul Energiei”.
În zona pozitivă se disting câțiva termeni din sfera comercială (eMag, Black Friday), dar și unul politic care iese în evidență – AUR, alături de “Sectorul 4” și Daniel Băluță.
Insight: Pe TikTok, utilizatorii nu discută despre investițiile Rheinmetall sau ofertele de Black Friday. Ei discută despre impactul deciziilor politice asupra buzunarului propriu. Prezența proeminentă a numelui Ilie Bolojan (asociat adesea cu discuțiile despre reforme administrative/economice) într-un context polarizat sugerează că economia este dezbătută prin prisma competenței administrative și a campaniei electorale de la București.
Concluzie strategică pentru comunicatori
Această analiză demonstrează un fapt pe care comunicatorii profesioniști nu îl mai pot ignora: în România, TikTok a depășit demult stadiul de simplă platformă de divertisment. A devenit un veritabil barometru social nefiltrat, locul unde se formează curentele de opinie înainte de a ajunge în presa mainstream.
Monitorizarea presei online și a platformelor YouTube și Facebook riscă să creeze o imagine fals-pozitivă asupra climatului economic („business as usual”).
În special într-un peisaj digital volatil ca cel românesc, unde narativele se schimbă rapid, ignorarea acestui canal echivalează cu un unghi mort în strategie. Integrarea monitorizării TikTok în dashboard-ul NewsVibe elimină acest risc, oferind acces la întreaga conversație, nu doar la varianta ei „oficială”.
