De astăzi, 1 iulie, prețurile la energie electrică nu mai sunt plafonate, în timp ce plafonarea pentru gaze va rămâne în vigoare până în primăvara lui 2026. Acest moment marchează o schimbare importantă, care a fost anticipată în ultimele săptămâni prin declarații și clarificări din partea autorităților, dar și prin analize apărute în presă sau realizate de organizații specializate, toate concentrându-se pe efectele posibile pentru consumatori.
Nivelul ridicat de îngrijorare legat de cât de mult ar putea crește facturile în perioada următoare se reflectă și în datele colectate din sursele online din România. Potrivit NewsVibe, în ultima lună s-au înregistrat peste 800 de mențiuni dedicate subiectului plafonării prețurilor la energie, cu un impact estimat de peste 20 de milioane de afișări.
Datele noastre arată că vârfurile de vizibilitate au coincis cu momentele în care autoritățile au anunțat măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Cele mai comentate au fost declarațiile foștilor miniștri ai Muncii și Energiei, precum și intervenția actualului ministru al Energiei, pentru care gestionarea acestei tranziții este prima temă majoră de pe agenda mandatului său.
Cele mai active surse care au abordat tema plafonării prețurilor la energie în ultima lună provin în principal din zona publicațiilor de știri, a platformelor generaliste și a celor cu profil economic. Se evidențiază site-urile Adevărul, România TV și Profit.ro, fiecare cu o acoperire constantă a subiectului. Pe rețelele sociale, paginile de Facebook Capital România, Digi24, Adevărul, Fanatik.ro și Realitatea.NET au menținut discuția vizibilă, cu multiple postări dedicate acestei teme.
Lista celor mai des întâlnite cuvinte legate de tema plafonării, în articole și postări din social media, arată o concentrare pe România, pe numele foștilor miniștri Sebastian Burduja și Simona Bucura Oprescu, dar și pe instituțiile care stabilesc măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, cum sunt Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și ANRE. Apar menționate și companii active pe piața de energie, precum Hidroelectrica și PPC.
Se regăsesc și câteva referiri la noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, la Guvern și la luna iulie, marcată ca moment de referință pentru eliminarea plafonării la electricitate.
NewsVibe folosește un sistem complex de analiză a sentimentului, dezvoltat cu ajutorul inteligenței artificiale, al unor algoritmi specializați și al modelelor de limbaj de tip LLM. Acest sistem permite identificarea tonului conversațiilor online, fie că este favorabil, nefavorabil sau neutru, atunci când apar referințe la entități sau teme importante.
Deși majoritatea discuțiilor despre subiect au avut un caracter neutru, cu informații prezentate într-o manieră descriptivă și factuală, se remarcă totuși un procent semnificativ de mențiuni cu ton negativ. Renunțarea la plafonare aduce în prim-plan un context incert, marcat de temeri legate de eventuale creșteri ale facturilor la energie.
Tema generează deja o presiune vizibilă asupra autorităților, dar și asupra bugetelor familiilor și companiilor. Pe măsură ce efectele vor fi resimțite mai clar, dezbaterea publică este așteptată să devină mai intensă, cu opinii și reacții tot mai polarizate.
Emoji-urile folosite cel mai des în postările de pe Facebook pe tema energiei sugerează ideea de creștere a prețurilor, stare de alertă, surpriză sau știri de ultimă oră. Apar și simboluri care transmit ideea de obiectiv atins sau etapă parcursă.
Printre hashtag-urile cel mai des folosite în postările de pe Facebook legate de acest subiect se numără #plafonare, #energie, #romania, #energieelectrica, #facturienergie și #saracieenergetica. Aceste etichete arată cât de prezentă este tema în știrile distribuite pe rețelele sociale.
Disclaimer: Această analiză a fost realizată pentru informat.ro și publicată într-o formă inițială pe această platformă media.
